luni, 15 februarie 2010

O leapşă... cu Udrea!

Antescript: O să vă întrebaţi de ce titlul conţine Udrea şi de ce am poza madamei de la Guvern aici. Sincer, nu am avut nici o idee despre ce poză să pun şi... de ce nu?... Are chiar legătură cu textul de mai jos

Când să mă manifest şi eu în regula blogging-ului de baltă - cu care, de altfel, se pare că m-am cam acomodat în ultime vreme, netrăgând (doar din mahorcă) prea mari speranţe că voi ajunge vreodată profesionist -, adicătelea îmi făceam rondul cu rost de spicuit printre blogi şi bloage, gândind la o erată neplicticoasă pe seama lipsei mele de activitate la nivel internautic, iaca hodoronc-tronc-pleosc!... Îmi arde Paul una peste faţă cu un dos de leapşă de-mi veni să-mi iau... singur un interviu!

Cică, nu e vina lui, ci a lui Caius, care, apostrofat părinteşte de popa Usca, a ajuns la sentimente mai bune şi întreabă lumea cu ce treabă pe aici...

Bine întrebările sunt minimale şi generale, dar totuşi interesante, aşa cum îi stă bine unei lepşe cu caracter. Înarmat cu dubla mea personalitate, pe a treia lăsând-o undeva la jumătatea facerii, am purces la treabă. Iată ce a ieşit:

Reporter: - Cât din viața personală expui scriind un blog?
Eu: - Poate prea mult pentru ai plictisi pe unii, dar cu certitudine prea puţin faţă de ceea ce aş vrea eu! Asta, legat de scris... Cât despre viaţa personală... aş spune mai degrabă că expun personalitate. Poate şi un pic de sentiment, dintre chichiţele care îmi atrag atenţia şi mă manifestă, în special, dar acest aspect îl las doar să se întrevadă(sic!!!).

Rep.: - Cu ce îți dăunează blogul?
Eu: - Îmi dă oarecare dependenţă, aspect care nu mă caracterizează deloc în ciuda vârstei. Bine, în afară de fumat şi... femei! Îmi place, totuşi, să fiu cât mai independent.

Rep: - Cu ce te ajută blogul?
Eu: - Hmm, să vedem cu ce să încep... Găsesc o sumedenie de idei pe care nu le-aş putea scrie ca ziarist aşa cum le buchisesc pe blog, iar aici, în pagina mea şi ale celor pe care îi citesc - pot să le spun prieteni?... - mă desfăşor în voie şi îmi place al dracului de mult.

Rep: Ce reacții permiți?
Alter-ego-ul meu: - Pe toate. Asta, în cazul în care nu sunt rău-voitoare sau triviale fără inventivitate. Nu-mi plac lucrurile goale, la fel, nici vorbele. O vorbă, deci şi un comentariu, ar trebui să conţină ceva. Fie şi o înjurătură, dacă e bine scrisă şi argumentată... La reacţii virulente sau violente, fie ele şi fizice pot să răspund pe măsură, doar am făcut şi eu ceva sport în viaţa asta a mea... Go... Şah...

Şi ca să nu mă "autoflagelez" doar eu, dau "chinul" mai departe către Deea, care ştiu că se simte un pic neglijată în ultima vreme (de mine... pe blog, să nu-mi iau vreo palmă), dar e o dulce şi nu se supără aşa uşor (cred), Mihaelei, căreia îi datorez nişte scuze şi îi spun că nu am uitat de leapşa ei, peste cascadele de cuvinte ale Adei Rus şi... Elenei Udrea, poate se plictiseşte drăguţa printre picături de ministere şi ne explică de ce are blog şi dependenţa ei faţă de acesta... Nu de alta, dar, celelalte dependenţe şi dependinţe sunt destul de uşor de întrevăzut... :)
Citeşte >>

sâmbătă, 13 februarie 2010

Detaşare

Am revenit! Bine... cât de cât. Şi încep printr-o poezie inspirată (de fapt modificată) de stihurile lui Annie Benny, versuri şi idei descoperite recent în "Blogolume" (îl citez pe Flavius).

PS: Erata legată de lipsa mea de pe aci o voi relata ceva mai târziu... Până atunci vă ofer o relaxare melodioasă şi... poemul cu pricina:
Asculta mai multe audio Muzica


M-ai dojenit în nepăsare,
Timpanu-mi surd e în ecou,
M-am plictisit de-un suflet gol,
Ce nu-mi tresaltă nimic nou.

Nu eşti nimic şi totuşi eşti
Un fel de-a fi, ca restul lumii,
Iar, invizibil cum te văd,
Eu m-aş salva pe mine, nu nebunii.

Nu mă cunoşti precum expui,
Cum nu îţi sunt, îmi e mai bine,
Oricum, pe orişicine aş iubi,
M-ar oglindii în ei pe mine.

Iar dacă intunericul va vrea
Să mă cuprindă-n valuri de Infern,
M-aş procopsi în altă viaţă
Şi n-aş sfârşi atât de tern.
Citeşte >>

marți, 26 ianuarie 2010

Vă invit la un vin de blogroll

Şi nu accept absenţe. De fapt...

În contextul în care imaginaţia mea a luat o pauză, mă trezesc cu ditamai Genunchiul Lumii în plexul solar, de-mi sar bojocii pe gură şi alta nu. Flavius mă crede atât de bizar încât să-i accept jocul. Şi, ştiţi ce? Chiar o fac. Aparanta normalitate a mea nu-mi permite să-l refuz.

Aş vrea, în nebunia mea, să uităm un pic de frig, să uităm un pic de patine, să luăm o cană de vin fiert şi să o închinăm acestor oameni minunaţi care ne fac viaţa mai plină de sevă, de viaţă, într-un mediu care nu mai este demult inert, ci ne fericeşte în fiecare zi cu noutăţi, scriituri de excepţie şi de ce nu cu distracţie, concepte, filozofii şi cârcoteli. Toată tevatura aceasta cu descoperirea talentelor şi nominalizarea lor, adică Blog de Blog, mi-a cam dat bătăi de cap. E destul de dificil să cerni atâtea bloguri şi bloage care îmi plac şi ador să le citesc. Fac şi eu o încercare amu`, că doar nu mi se va strica fasonul. Aşadar:

1. Marele premiu - Pentru ca-mi place şi pentru că pentru că de fiecare când o citesc îmi face imaginaţia să zburde sus de tot spre soare şi chiar trăiesc cuvintele ei - pasionala DulceDeea
2. Cel mai bun blogger dintre scriitori - Ioan Usca
3. Cel mai bun scriitor dintre bloggeri - alchimistul cuvintelor, Paul Gabor
4. Blogul cu cel mai mult umor - Leo
5. Cel mai bun critic literar - se întoarce la Flavius
6. Cel mai bun cititor - Iulia Mihai
7. Cel mai bun blogger dintre politicieni - mogulul
8. Cel mai bun politician dintre bloggeri - Adrian Năstase Ion Iliescu
9. Cel mai informat blogger - Felicia Popa
10. Cel mai simpatic blogger/bloggeriţă - Madi
11. Cel mai gustos blog - Cristian Lisandru şi cel al Geaninei
12. Cel mai bun blog al unui ziarist - Călin Hera
13. Cel mai bun blog anti-băsist - Lilick Elena Udrea
14. Cel mai fericit blogger - probabil că Fishilică, după "aventura" de săptămâna asta(PS: numai azi, spre exemplu, va sări de 100 de unici)
15. Blog de criză sau blogger crizat - Athe :)
16. Cel mai artistic blog - Andrei Pavel
17. Cel mai bizar blog - Şu
18. Cel mai bun traducător din română în română (pe baza unui test la care poate participa oricine, blogger sau nu) - Ionuţu
19. Cel mai bun comentator politic - dom` Profesor Teacă
20. Cel mai bun blog de discuţii/dezbateri - nu neapărat despre politică - Zamolxes
21. Premiul Voltaire (Să ne cultivăm grădina) - îmi plac "floricelele" de cuvinte ale Adei Rus
22. Cel mai cunoscut dintre bloggeri - Mircea Badea
23. Cel mai bun blogroll - Andrei
24. Cel mai bun blog de sport - Curier de Fotbal
25. Cel mai schimbător blog - Gabi
26. Cel mai luptător dintre bloguri - Cristian
27. Cel mai bun blog de modă şi/sau vintage - Terra
28. Cel mai activ blogger - Eftimie, când nu îi e lene
29. Cel mai prost blog - nu prea mă interesează subiectul
30. Cel mai bun pamfletar dintre bloggeri - Daily Cotcodac
31. Premiul "Pixelul albastru şi flacăra violetă" - NoBăsescuDay
32. Premiul de popularitate - Teo Negură


PS: Aş fi vrut să fac o categorie pentru toată lumea de la mine din blogroll, dar probabil aş fi stat toată noaptea la link-uit. Aşa că mă opresc aici şi continuu să vă citesc. Promit!

UPDATE: Amu` am aflat de la Lilick, care mi-a atras atenţia că ea şi cu Adrian Năstase sunt în juriu, iar eu în ameţeala mea caracteristică, am omis acest lucru, astfel încât trebuie să găsesc alte două persoane care să îi înlocuiască pe cei doi. No, să vezi distracţie!...
Aşa... L-am înlocuit pe Adrian Năstase cu Ion Iliescu, veşnic tânărul fost-preşedinte fiind de departe un politicin desăvârşit, dar şi bloggăr de ceva timp, iar în locul lui Lilick, am preferat-o pe Elena Udrea la capitolul cel mai bun blog anti-băsist, pe princiupiul femeia te urcă, femeia te coboară, ea fiind singura care îl poate da jos pe Băsescu (există şi o explicaţie la chestiunea asta. Despre acest lucru şi despre cum am fost invadat eu de neo-comunişti cam învechiţi, merită să aloc timp şi spaţiu într-un alt material. Nu de alta, dar nu vreau nici să pângăresc inetenţiile bune ale lui Flavius şi nici să se interpreteze că pamfletez.. Sunt absolut serios. Acum... :D)

UPDATE 2: Ar mai fi o poveste, fiind vorba de un concurs, eu am schimbat un pic regulile jocului şi am adăugat cu de la sine putere două link-uri, inventând două cattegorii, aşa că îi voi trece separat de concursul tot în aceiaşi postare aici, modificând practic prima parte a articolului: 
33. Cel mai sportiv blogger - Adrian Bărbat
34. Cel mai bun fotograf -  Andrei Paul şi Silviu
Am zis, am zis, na!
Citeşte >>

Ultimii vor fi cei dintâi! Ajutaţi-l pe Fishilică!


Prentru că Flavius m-a nominalizat pe genunchi în topul celor mai bizare bloguri, voi păstra ascendentul ciudăţeniei aici în casa mea virtuală. Astfel, altruist din fire, m-am gândit eu un pic şi am ajuns la concluzia că trebuie să fac cel puţin o bizarerie pe ziua de azi pe care să o împărtăşesc cu voi. Altfel să nu mă numiţi bizar şi alta nu!...

Colegul Eftimie este de părere că e de bun augur un experiment, denumit "Experimentul Fishilică"

Ce aş putea să spun despre Fishilică, ar fi cam asta:
, adică ultimul blogăr din Zelist.

Ceea ce ar părea bizar pentru mulţi, aspect care nu îi deranjează pe Efitmie şi alţi câţiva blogări, care au purces la un experiment de urcat omul în clasament, pentru mine este absolut normal. Aşa că am achesat repede la idee şi l-am băgat pe Fishilică în blogroll. Mai mult, i-am "plesnit" omului şi un comentariu (cred că primul) încurajator să se ţină de treabă, adică să nu ne dezamăgească în demersul nostru blogeristic. Ar fi păcat.

Îi urez, sincer, succes! Mai ales că e un provincial ce vrea să cucerească jungla Bucureştiului! Pe bune, nu fac nici un mişto! Practic, cum a denumit Ionuţu acţiunea, nu este alceva decât un linkodon pentru Fishilică.
Citeşte >>

Mărul lui Adam sau părul lui madam...


Nu ştiu cine vă face piaţa, însă se pare că nu va mai fi nevoie să vă faceţi singuri piaţa. O va face Cristian Preda pentru dumneavoastră!
Telectualul de casă al lui Traian Băsescu, pardon, al PD-L-ului, propune ca partidul să îndese mere de guvernare în gura românilor. Fie ele proaspete, stricate, acre sau portocalii. Îndeosebi portocalii.
Chiar şi mărul lui Adam nu va mai fi mărul lui Adam, ci va fi mărul de partid şi de stat, eventual cu altă titulatură ce aduce mai degrabă la un zgomot de fond nu neaparat fundamental dar de undeva de prin spate...

Reforma asta, adică a statului, cum era şi normal, se va face începând cu PD-L-ul, ne asigură fruntaşii formaţiunii politice cu pricina. Adică, PD-L se află în prin proces de rebrenduire: Cristian Preda propune înlocuirea trandafirului cu mărul; Macovei vrea eliminarea promovării prin telefoane, iar Udrea contribuie cu sufletul, având în vedere sufletul ei mai mult decât încăpător(aproape cât pormoneul).

Preda asigură şi pe blogul său că PD-L se va moderniza şi nu oricum ci pe baza ideilor... contradictorii:
"Ceea ce a început nu se va opri: discuţia despre modernizarea PDL va modifica în mod profund acest partid.
Ştiu că unii ziarişti sunt dezamăgiţi văzând că procesul de modernizare nu seamănă cu o serie de execuţii publice.
Indiferent cine e victima sau cine ar putea fi victimele, doar execuţiile par să atragă simpatia neştirbită, consensul mediatic şi aplauzele galeriei.
Împreună cu Monica Macovei, am ales calea confruntării raţionale, a disputei care nu sacrifică vreo convingere, dar păstrează un ton calm.
Politica românească se va schimba dacă va deveni mai moderată şi mai diversă, nu mai radicală şi mai nervoasă. Lucrurilor trebuie să li se spună pe nume.
Dar vocea civică se va auzi tot mai clar dacă nu e acoperită de zgomot de arme.
Ca şi în alte situaţii istorice, ideile aduc victoria. Nu pumnii".


Sincer, nenea ăsta începe să îmi placă, atât cât îmi place un om spălăcit, care nu spune nimic, dar se dă intelectual cu tupeu. Problema majoră a ipokimenului telectual (şi o spune un om din popor, cam din topor fără pretenţii, adică eu)  nu are logică. Spre exemplu să luăm fraza "Politica românească se va schimba dacă va deveni mai moderată şi mai diversă, nu mai radicală şi mai nervoasă".. Sunt de acord, dacă nu ar fi continuat cu: "Lucrurilor trebuie să li se spună pe nume".... Ori sunt eu tâmpit, ori vrea el să înlocuiască trandafirul cu mărul, dar ceva nu mi-e clar: ce are moderatul şi diversitatea cu lucrurile pline de adrenalină... cum ar fi să spui nişte lucruri pe nume.
Cred că sunt tâmpit, căci înţeleg că a spune lucrurilor pe nume e o chestiune absolut radicală. Mai mult, reprezintă un act de curaj în socitetea de azi şi chiar trebuie să ai nerv pentru a purcede la atare atitudine.

Reformaţi români, reformaţi! Începeţi cu cămara, cu sacoşele şi cu cavitatea bucală. Nu de alta, dar, e foarte posibil ca multe, multe, multe m... mere vă vor face gura pungă în următorii ani. Prietenii ştiu de ce!

PS: Bănuiesc că nu trebuie să mai explic titlul. Este explicabil... Bleach!
Citeşte >>

duminică, 24 ianuarie 2010

Un inimos!


Zamo, adică Zamolxis, cu sprah-ul lui cu tot, m-a îndemnat (de fapt m-a povocat) să ies din latergie şi din lipsa de inspiraţie şi să particip la Concursul de Proza Arhiscurta organizat de Trilema lui Mircea Popescu. Zeitatea dacico-canadiană crede că aş avea mai multe şanse decât el să câştig concursul. Astfel, am depus un pic de efort şi a ieşit textul de mai jos:

O întâlnise la o beţie. Ultima din viaţa lui. Anestezistul îşi făcuse bine treaba. „Bisturiu! Forceps! Cleşte!”. Pârâit de coaste sfărâmate, piept desfăcut, mult sânge.
„Cu grijă! Suturaţi! Acum e perfect!”, vocile în alb sunau ca prin ceaţă. Tot mai încet, tot mai rar. Un beep prelungit şi... nimic. Secunde, minute... Apoi, accelerat, beep-ul căpătă cadenţă.
Era pe moarte. Tot ce rămăsese bun în el era doar inima. Un inimos.
„Te iubesc!” - îi şopti ea.
El dansa ca un fum printre cadavre, împlinit
.

PS: Pentru că Zamolxis şi-a exprimat dorinţa să doneze premiul, în cazul în care va câştiga concursul, voi face la fel în cazul în care PA-ul meu va fi cel premiat. Astfel, premiul îl voi dona lui Zamo. Ştie el ce să facă mai departe cu el.
Citeşte >>
Blog Widget by LinkWithin