Aşternut

Parlament-Suflet pierdut

Asculta mai multe audio diverse

Te-aş înveli-n
plăpumi
de amor,
în fiecare moment,
să nu pierd clipa simţirii,
iar frigul cumva...
să disipe
Everestul,
ecoul dorului meu!... 

Citeşte >>

Evadare

Asculta mai multe audio Muzica


Şoaptele nebune
nu mai îmi dau pace,
şi-n tunete de val,
mă scot din carapace.

Zborul mi-e voinţă,
ca salvele de tun,
iar ropotul de stropi,
ca un sărut nebun.

Ploile cărunte
îmi sunt demult plecate, 
iar udu-ţi din cerceaf
mi-e tatuat pe spate. 

În foşnete de verde,
pădurea mă alină,
mâna-mi este apă
pe unduirea-ţi fină.

Îmbrăţişări demente,
ca algele de mare,
în larg de dor mi-eşti tu
Scumpa-mi evadare...

Citeşte >>

Ultimul apus de soare

Asculta mai multe audio Muzica

Sunt lucuri pe care nu le înţeleg,
deşi...le conştientizez,
sunt lucruri,
care mă-nfiripă,
dar le consider nebunii.
Sunt lucruri, pe care doar le simt,
cu sufletul cu inima şi gândul.
E mai negrabă o nebunie:
Mi-e un dor nebun de tine! Şi, poate...

Încep să nu mai înţeleg
logica tic-tac-ului implacabil
al timpului,
al inimii.

Haos!
Sau doar braunian,
existenţa mea se caţără
pe vârful efemerului
ori, poate, că se anunţă sfârşitul poveştii...
pământene.

O nebunie! Dar...
tu, doar tu,
eşti cea cu care mi-aş petrece
ultimul apus de soare.

Citeşte >>

Detaşare

Am revenit! Bine... cât de cât. Şi încep printr-o poezie inspirată (de fapt modificată) de stihurile lui Annie Benny, versuri şi idei descoperite recent în "Blogolume" (îl citez pe Flavius).

PS: Erata legată de lipsa mea de pe aci o voi relata ceva mai târziu... Până atunci vă ofer o relaxare melodioasă şi... poemul cu pricina:
Asculta mai multe audio Muzica


M-ai dojenit în nepăsare,
Timpanu-mi surd e în ecou,
M-am plictisit de-un suflet gol,
Ce nu-mi tresaltă nimic nou.

Nu eşti nimic şi totuşi eşti
Un fel de-a fi, ca restul lumii,
Iar, invizibil cum te văd,
Eu m-aş salva pe mine, nu nebunii.

Nu mă cunoşti precum expui,
Cum nu îţi sunt, îmi e mai bine,
Oricum, pe orişicine aş iubi,
M-ar oglindii în ei pe mine.

Iar dacă intunericul va vrea
Să mă cuprindă-n valuri de Infern,
M-aş procopsi în altă viaţă
Şi n-aş sfârşi atât de tern.

Citeşte >>

Dualitate

Lamar - Fly
Asculta mai multe audio Muzica

Fusese lup, cândva,
când scruta pădurea în căutare de pradă,
în întuneric.

Izul de roşu închegat
îl încânta infiorător,
teluric,
iar discul de foc dintre frunze
nu-i apărea izbăvire...

Se preschimbă apoi în vultur,
măiastru peste deschiderea de nori,
răpitor.

Un fâlfâit de vânt,
prin penele-i măreţe,
nebunul dor
uitat atât de singur
îl îndreaptă spre soare...

De acolo, de aproape,
va arunca ocheade adânci de suflet,
pământii.

Un uragan de raze,
pe buzele-i de ceaţă,
va risipi
oglinda unui vis de roşu
de pe aripi...

Fără durere sau regret.

Citeşte >>

Topire

snow
Asculta mai multe audio Muzica

Aripile unui fulg topesc,
în priviri de adâncuri,
întuneric
peste sălaşul amintirilor.

Dintre toate,
steaua de gheaţă alege,
chipul tău acoperă
cu mângâieri de dor,
roza buzelor ce şopteşte ienii
un sărut etern.

Îmbrăţişez spaţiul
în cautarea macilor
din puritatea albului
şi îmi întind gâtlejul spre
atingerea suavă
de omăt.

Oare cum se traduce iubirea
în limba lui Decembrie?...

Ţi-aş dărui-o
beteală pe cetini.

Citeşte >>

Şapte nocturn

Andras Varga - Nocturn
Asculta mai multe audio Muzica

Prima noapte…
gustul zâmbetului tău
întipărit încă pe o pală de buze
a rămas să conducă Luna
printre aştri.

Fluturi de inimi
cu paloare de foc
au izbucnit în scânteie
de aripi de sânge
în a doua.

A treia noapte,
furnici se scurgeau în lacrimi
peste pleoape căzute
în focul sfârâitor
din Hades.

Cămaşa de noapte
aruncată pe covorul de jar
nu a topit ceara
conturului tău de mătase
încă o noapte.

În a cincea,
misterul parfumului tău
ciobit de raze nocturne
baleia pe un ecran de idei
preconcepute.

Am sorbit cu nesaţ
din ceaţa ochilor tăi
ce scrutau umbra
dintre drumurile noastre
în noaptea a şasea.

Mi-ai fost, nu mai ştiu,
erai nimeni sau totul,
iar dorul s-a dus să adoamă
în zori de-odihnă din noaptea
a şaptea.

PS: Poezie inspirată din scrisorile Deei cea mirobolantă

Citeşte >>

Sunet pierdut

Te-aş suna de cu seară
pe numărul constelaţiilor de iubire,
dar praf de comete
îmi îneacă voinţa...
în ceară.

Te-aş preface în parfumuri de stele,
să stârnesc Sisif-ul
din carapacea sufletului
căzător pe planete
de iele.

Aş prinde haiducul zănatec,
ce a furat din bogăţia de roşu
şi a răpus-o ofrandă de sânge
la picioarele tale,
ce calcă-n jăratec.

Şi... punct
amintirii de ceaţă!

Era doar o idee,
acum, când nimic nu înconjoară
universul de gol,
o voce nu tace,
aruncată-n eter,
nu-mi dă pace...
în dor.

Citeşte >>

Gheţar

Am revenit după o lipsă destul de îndelungată, suficient timp încât să mi se facă dor de părticica mea de net. O să încep cu un răspuns la un comentariu al lui Cristian, care m-a provocat la o leapşă, de fapt o poezie cu tematică. Aşadar, poezia:

POLAR DREAMER - Jorney to infinity....
Asculta mai multe audio Muzica

Gheţar

O tristeţe adâncă
apăsa umerii Regelui Pinguin.
De pe gheţarului lui,
privea cu nostalgie la Aurora,
ce se stingea...
în cercuri polare,
asemeni sufletului lui
cuprins de dor.

Îşi amintea de ultimul aisberg
topit de imaginea ei
uitată la uscat
pe penultimul element
al unui calorifer al iubiri
curpins de rugină.
Până şi puful uitase
să mai prindă coloritul şahului,
ce altădată era mângâiat
pe aripi de vântul dorinţei.

Auraora a dispărut
în neanturi de raze,
dar în urmă a rămas
Pinguinul cel trist şi
un calorifer îngheţat de rugină.


PS: Acum, că am puţintel timp, intru pe la voi să văd cu ce mă delectaţi...:)

Citeşte >>

Moartea unui vulcan

Verdi- Va, pensiero
Asculta mai multe audio Muzica


S-a stins şi ultimul vulcan,
aşternând funingine peste mirişti
în sufletul meu refugiat în întuneric.
Rămăşiţa din grâul iubirii,
ce încolţise primăvara,
nu mai are unde să ascundă
“de ce”-ul mirării că ai fost.

La lumina difuză a lunii de ceaţă,
fulgii de ars sunt ca omătul
ce astupă cărarea pe muntele dragostei,
ce altă-dat` era luminată de Venus.

O pâclă densă de scrum se aruncă din cer
peste vulcanul inimii mele,
ucigându-i ultimele zvâcniri,
din abisul pulsării.

Mă arunc într-o ultimă amintire,
dar densul deziluziilor
mi-astupă privirile minţii.
Iar, de sub arşiţă se ridică încet
mirosul de sânge închegat
al unui cadavru încă proaspăt,
răpus de dezamăgire
într-un nor de fum.

Citeşte >>

Suflet pereche

Suflet pereche

Am umblat prin colţuri de Univers,
adulmecând umbra paşilor tăi
de plecare.
Am căutat prin hrube de inimi,
dezvelite de orgolii poznaşe,
să îţi găsesc iarba iubirii,
dar gândul tău
mi-a răspuns în glumă,
când ţi-am adus-o ofrandă.
Am fost şi în Infern,
când am căzut în dizgraţia şoaptelor tale de amor,
ce mi-au alungat sufletul.
L-am regăsit abia apoi
în deşertul dragostei neîmpărtăşite...
Era singur şi trist,
ascuns în carapace de ţestoasă
la umbra unei maşini de spălat vise.
Nu vroia să mă vadă,
să audă de mine...
Pe tine te aştepta în nisipul fierbinte
scormonit de venin...
Doar pe tine,
sufletul meu pereche...

Citeşte >>

Îmi spune inima...

Tu eşti fiinţa
care mi-a făcut inima să vorbească
să-mi arate neputinţa.
Când stau cu ea, la o şuetă de seară,
îmi spune lucruri minunate
despre vară...
despre lună, voci de stele,
ceruri pregătite de zbor,
despre iubirile mele.
E expertă în dragoste, aşa îmi zice,
iar eu, naiv, o cred
şi-o las să îmi explice...

S-o vezi atunci, când printre rânduri
îmi spune despre tine,
tresaltă în zeci de mii de gânduri...
se făstâceşte,
se frământă
şi-apoi se înroşeşte,
în braţe imaginare
ar vrea să te cuprindă
în dulce îmbrăţişare...
Sărmana, ea se zbate
şi nu ştie...
că tu eşti prea departe.

Te simte lângă ea,
şi vrea să te atingă
ca pe un alb de nea
şi-mi spune iar, în chip de sânge,
cât îi lipseşti
şi plânge...
Mă-ntreabă iscoditoare:
unde eşti tu, unde-ai plecat?
Şi-o doare...
Iar eu nu am de ales,
prefer să tac,
cu un subînţeles...

Citeşte >>

Refuz

Ştiu că stârnesc în tine
patimi abisale.
Te-ai arunca spre mine,
ca într-un hău, dar, eu
nu am de-a face
cu astfel de mijloace,
pe care le invoci,
când vrei doar să te joci.
Şi-ţi place...
să te pierzi
în focuri de amor,
pe pat de pajişti verzi,
în dezmierdări de iarbă.
Dar, tu, eşti doar un vis,
o cale spre abis,
o dulce, ce alină,
în gheară de felină
un dor uitat aprins.
Nu mai veni spre mine
cu voluptatea lunii
din nopţiile senine,
când vrei doar să te joci.
Nu te acuz,
chiar dacă mă priveşti obtuz,
stimată domnişoară,
eu, a nu ştiu câta oară,
te refuz!...

Citeşte >>

Doamna mea!

Doamna mea,
de ai fi tu aceea…
să poţi vindeca,
în căldură de suflet curat,
arsura de dor
din inima mea,
te-aş numi…
Cutezanţa.

Doamna mea,
de-ai fi tu aceea…
să poţi trezi,
în şoapte nocturne de buze,
sărutul meu adormit
în uitare,
te-aş numi…
Dorinţa.

Doamna mea,
de-ai fi tu aceea…
să poţi aprinde
în culorile lanului de maci,
nebunia de fluturi
din mine,
te-aş numi…
Iubirea.

Doamna mea...

PS: Poezie înspirată din lanul de maci ai Deei

Citeşte >>

Picături...

Picături de zâmbet
curg peste sufletele noastre,
în atingeri diafane.
Noi, ţinându-ne de mână,
ne preschimbăm în pajişti şi...
sorbim cu nesaţ
chipuri oglindite de cer,
ce se aştern
în picuri de iubire
pe vârfuri de iarbă.
Verdele crud se adapă
din izvorul de inimi,
câte un strop...
încă unul...
şi încă unul...
Iar noi
sorbim la infinit
picături de sărut.

Citeşte >>

Muzică, azi e ziua ta!

Am primit o leapşă de la Cetăţeanu`, pe care o onorez cu mult plăcere, fiind un meloman împătimit. Muzica, ne unge pe suflet. Azi e ziua ei! La mulţi ani, muzică!

Arcuş de vioară

Coboară amurgul peste timpuri,
aud doar voci de amintire,
în efemere gânduri...
Vibrează-n iubire
în praguri de seară,
măiestre acorduri
de cânt,
ce înalţă spre ceruri,
printre stele de sfânt,
arcuş de vioară.
Iar timpul se-opreşte,
gândul se pierde,
o daltă perfectă ciopleşte
în suflet, să mă dezmierde,
acord de vioară,
în praguri de seară...



Dau leapşa mai departe către: Dulcedeea, Cristian Lisandru , Andrei Pavel, , Flavius Obeadă şi al lui Genunchi al Lumii, Gabi, şi cui îi mai place muzica...

Citeşte >>

Ghiveciul de gânduri

toamna

Gânduri matinale mă năpădesc în ghiveci,
amintirile contopesc în grimase
de suflet aprins.
Sunt strigăt de flăcări
ce îmbrăţişează iubirea...
Sunt dorul, ce îşi urlă neputinţa,
în mireasmă de toamnă.
Şi perna, îndrăgostită de pletele tale, e demult pustie,
dar, parcă...
ar vrea să guste, din nou,
rodul satisfacţiei tale.
Cerceaful, ruginiu, în reflexia dimineţii întârziate,
nu vrea să te uite,
păstrând în pliuri,
conturul trupului tău...
Covorul de frunze nu pare să îţi mai recunoască pasul,
dar mi-a spus că
îi lipseşte mângăierea
tălpilor tale.
Ai plecat, iubire,
poate prea devreme,
pustiindu-mă!
Mi-ai lăsat suvenir un borcan de zacusca,
gătită, special,
din rod de amintire.
Îmi place zacusca,
e atât de plină...
de tine!
Vrei?...

Citeşte >>

Ascult...

Oceanlab - Just listen (Album Version) by NarsizZe

Ascult apa cum fărâmă stânca în susur uşor…
Ascult toamna, tânguindu-se în furişări feline,
Ascult albastrul ce se răstoarnă din cer şi
mă soarbe visător…
Ascult suspin de copaci, mi se plâng de pustiu…
Ascult şoapte de îngeri cu aripa frântă,
Aud şi demoni, ce somnul mi-l iau cu asalt...
Ascult suflete lovite de valuri albastre,
Ascult murmur de inimi secate
Ascult, dar urechea mi-e surdă,
iar gandu-mi e orb,
biciuit de nisipuri, furtuni...
Şi timpul...
Ascult...
Ascult...
Auzi?...
Ascult!
Dar, vocea mi-e tremur
amuţind în auz...

Citeşte >>

Trezire

Vis de trezire,
aruncat în colţuri de lume,
pe eşafodul uitării,
mă reîntorc spre tine,
pe cărarea pierdută
în margini de lume,
călare pe vers
de fluier măiastru!...

Vis de trezire,
ascuns în norduri de gând,
urcat în copaci despuiaţi,
calare pe frunze,
mai vreau primăvară,
deschideri de floare
în roi de polen,
să mă trezesc visând!

Citeşte >>

Amintire

Îmi amintesc cum te bălăceai
în picături sidefate
din transpiraţia dimineţii,
sorbind cu nesaţ
din irisul meu,
ce licărea a dorinţă.

Îmi amintesc că cerşeai,
în şoapte de buze
de roşu aprins,
vâltori de sărut,
acultand verdele crud
al ierbii crescânde.

Îm amintesc cum zâmbeai,
în cercuri senine
din umbra de val,
adulmecând fioruri de briză
pe nisipul străpuns
de albastru marin.

Îmi amintesc şi cum,
în negru de fum,
din jarul dragostei
a ramas doar scrum
zburătăcit de vânturi.
Îmi amintesc, acum...

Citeşte >>