Suflet pereche
Am umblat prin colţuri de Univers,
adulmecând umbra paşilor tăi
de plecare.
Am căutat prin hrube de inimi,
dezvelite de orgolii poznaşe,
să îţi găsesc iarba iubirii,
dar gândul tău
mi-a răspuns în glumă,
când ţi-am adus-o ofrandă.
Am fost şi în Infern,
când am căzut în dizgraţia şoaptelor tale de amor,
ce mi-au alungat sufletul.
L-am regăsit abia apoi
în deşertul dragostei neîmpărtăşite...
Era singur şi trist,
ascuns în carapace de ţestoasă
la umbra unei maşini de spălat vise.
Nu vroia să mă vadă,
să audă de mine...
Pe tine te aştepta în nisipul fierbinte
scormonit de venin...
Doar pe tine,
sufletul meu pereche...
Postări
