joi, 26 februarie 2009

Şosetele din Prefectură!


Băh! Ce se îi mai schimbă Guvernul pe prefecţii şi subprefecţii aştia pe la Braşov! Mai ceva ca pe şosete. Nici nu apucă unu sa-şi lase parfumul pe scaun (adică, să se împută), cum, hop, iar e trecut în rezervă! Sau... după caz pe funcţia de inspector guvernamental. Ce drăcie o mai fi şi asta? Cică le permite statutul de înalt funcţionar public. Păi, dacă sunt aşa înalţi funcţionari şi publici de ce îi mai mută? Oare nu le opreşte creşterea? Or, s-ar putea ca etalonul să fie cel mai înalt fost prefect, Aurelian Leonard Danu, celebru pentru detenta sa, când se enervează.
În premieră pentru Braşov, o anume Roxana Mînzatu o înlocuieşte pe doamna Donţu în funcţia de subprefect al Braşovului, pe principiul mobilităţii, care se aplică funcţionarilor pubici. Atenţie Cosmote, Orange sau Vodafone! Aveţi concurenţă din partea Prefecturii. Şi, după cum se vede nu se arată prea loială. Eventual doar pentru partidele din care provin. Oare se fac şi abonamente? Apropo, ce au la ofertă? Că de asta de până acum... Bleahhh!
Citeşte >>

joi, 12 februarie 2009

Cine este de fapt prefect de Braşov?...


Avem un nou prefect la Braşov. Vestea a venit ca o uşurare. Pentru cine, este stabilit, pe(ste) cine, rămâne de văzut. Până una alta, există o certitudine: celebrul notar public Ion Gonţea (PD-L) a fost uns prefect interimar al Braşovului, în dauna, tot temporară, a activistului pesedist Emil Niţă retrogradat la funcţia de subprefect. De altfel, numirea lui Gonţea a fost "bătută în cuie" încă din decembrie 2008, ulterior negocierilor de la Bucuresti, unde PD-L si-a adjudecat funcţia de prefect al Brasovului, iar PSD cele doua de subprefect. Însă, cum legislaţia în vigoare prevede ca prefectul trebuie să fie înalt funcţionar public, iar Ion Gonţea nu prea indeplinea acest criteriu, a fost nevoie de un stand-by până la reglemnatarea situaţiei. Adică, Gonţea a trebuit să de-a concurs, nu de limba română, cum s-ar fi aşteptat, ci pentru a deveni înalt functionar public. Ceea ce i-a reuşit, în ciuda părerilor răutăcioase ale gurii târgului, acesta a fost declarat promovat şi confirmat ca având acest statut. Dar, nu refuielile personajului Ion Gonţea cu gramatica limbii române fac obiectul analizei noastre, ci CV-ul bogat al omului Gonţea, care este departe de a fi unul oarecare. Asta pentru că funcţia de prefect se potriveşte ca o mânusă peste pretenţiile omului politic şi de stat Ion Goneţa. Este tocmai ce îi lipsea din portofiul său bogat. Dar să lăsăm afimrmaţiile răutăcioase deoparte, că nu ne caracterizează, şi să lăsăm istoria să ne elucideze...

Om al locului

"Sunt din Bran, am muncit la Zărneşti şi la Râşnov şi am o parte a familiei la Tohan", îşi începe pledoaria Ion Gonţea în prezentarea sa pentru candidatura la un nou mandat de deputat. Apoi, acest vechi muşteriu politic şi, ulterior vătaf al imobiliarelor îşi expune CV-ul "maiestuos", iar printre picături spune că legăturile sale cu zona şi cu oamenii de aici sunt foarte strânse, câtă vreme naşterea sa, copilăria, tinereţea, maturitatea, familia, prietenii şi proprietăţile sale sunt legate de zona Zărneşti-Bran-Fundata-Râşnov. Nimic mai neadevărat, dar să începem cu începutul…

De la primar la prejedinte de CJ

În anul 1991, Ion Gonţea, proţăpit interimar în scaunul de primar al Braşovului, şi-a alocat un teren în centrul Braşovului, unde îşi începe construcţia casei (vilei - n.a.) de pe Crişan nr.5B. Tot în 1991 este implicat într-o afacere intens mediatizată în ziarele vremii, "Afacerea Autocamionul", Gonţea achiziţionând trei camioane de la uzina Roman, care au fost facturate, dar nu au fost plătite. A doua zi, preţul autoutilitarelor se majorează, iar Ion Gonţea le vinde la preţul majorat unor persoane ce se aflau pe lista de aşteptare şi care plătiseră avans către fabrică. Abia după ce încasează banii, Gonţea catadicseşte să plătească uzinei banii pe autocamioane, dar la preţul facturat, reespectiv cel vechi.
Ridicarea propiei casei de pe strada braşoveană Crişan este efectuată taman în acelaşi timp în care societatea Instalaţii Trust 21 SRL efectua lucrările de aducţiune de apă de la Bran şi Sâmpetru, lucrări pe care le-a intermediat.
Imediat ce şi-a început mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov (1992-1996), o explozie de prosperitate năpădeşte viaţa şi buzunarele lui Ion Gonţea. Îşi construieşte o pensiune la Bran, dar are grijă şi de familie, unde sora acestuia se "porcopseşte" cu două noi construcţii în Râşnov şi Tohanul Nou.

Consilier local - mană cerească!

În perioada 2000-2004 devine membru al Consiliului Local Braşov şi membru în comisia de vânzare a spaţiilor cu altă destinaţie din municipiul Braşov. O adevărată mană cerească pentru notarul Ion Gonţea, având în vedere că toate tranzacţiile sunt autentificate prin biroul său notarial. Tot în "cooperativa" consiliului local este implicat şi în retrocedarea caselor naţionalizate către… morţi şi vânzarea lor către mandatari închipuiţi. În aceiaşi perioadă se implică în deturnarea procesului de privatizare al societăţii Condor SA (fosta ICS Alimentara), ceea ce îl aduce în atenţia mărită a DNA şi DIICOT.

Părtaş la „afacerea” Tohan

Gonţea se implică şi obţine avantaje materiale şi din constituirea Parcului Industrial Zărneşti şi în devalizarea patrimoniului Tohan SA, prin intermediul societăţii Brem Company, administratorul parcului. Prejudiciul se situează la peste 1,8 milioane de euro, distrugerea a mii de locuri de muncă, beneficiile notarului ajungând la peste 3,620 de miliarde de lei vechi de aici. Asocierea în participaţiune cu Brem Company şi evaluarea patrimoniului de la UM Tohan, dar şi vânzarea pe şest al acestuia, s-a făcut cu acordul notarului Ion Gonţea, care acum, ca dealer al Guvernului în teritoriu veghează de legalitate lucrurile ce se defăşoară prin Braşov. De altfel, acelaşi Gonţea este implicat în mai toate afacerile cu teren din Zărneşti, Braşov şi Predeal. Practic, majoritate vânzărilor de proprietăţi din Predeal şi cele ale lui Gheorghe Lupu (fostul primar la Zărneştiului) au fost autentificate de Ion Gonţea. Aşadar, 80 la sută dintre tranzacţiile de la Mesteceni, Tabără, Brebina, Lunca Taurilor, Bârsa lui Bucur, Valea Tămaşului, Tohăniţa şi Plaiu` Foii ale fostului primar din Zărneşti, efectuate prin încălcarea gravă a legii, fiind vorba de vânzarea proprietăţilor altora s-au autentificat prin biroul notarial al lui Ion Gonţea. Loturile veteranilor de război din Zărneşti, păcăliţi de Lupu, respectiv 45 de hectare, au fost şi ele vândute tot prin intermediul lui Gonţea. De altfel, aproape orice tranzacţie din municipiul Braşov şi din judeţ are ştampila notarială a acestuia.

Epilog

Cam astea ar fi legăturile reale, dovedite cu documente, ale implicării lui Ion Gonţea în viaţa comunităţii. Cât despre mandatul de parlamentar 2004-2008 nimic de spus, în afară de somn, mult şi plăcut.
Încheiem printr-un citat al lui Gonţea: "Am rămas în viaţa publică tocmai pentru a ajuta oamenii". Mulţumim mult, domnule Gonţea!
Citeşte >>

duminică, 1 februarie 2009

Entorsa genunchiului broaştei maneliste

Cultura şi educaţia, promovate mai nou separat până şi de tembelii noştri guvernanţi, precum şi factorii incultură, competenţi într-o ţară a dreptăţii pumnului, dau naştere conceptului socio-hilaro-uman: viermii manelari.
În aceste rânduri voi dezvolta descrierea acestui concept. Asta, dacă nu e prea târziu. Este vorba despre o boală extrem de contagioasă în ţara noastră. Asemeni parziţiilor intestinali, cum ar fi oxiurii, limbricii si tenia, menelele dau năvală pentru a ne umple golurile de cultură, orficiile urchilor, până chiar şi partea dorsală cu excremente ale unor vituperări frustrante.
Problema nu este reprezentată însă de manele în sine, ci de cei care aplică ad-literam „etica moralia” acestora. Indivizi care se scarpină în nas în scaune de parlamentar, care epatează prostie în tolk-şoaie siliconate, magde, monici columbeene şi alte piţipoance de gen au ajuns să ne strieze ORL-ul. Fără scăpare aş zice, indiferent de consumul de baterie al telecomenzii zipuinde a TV-ului proprietate personală. Asemeni unui troian PC, „calităţiile” sunt preluate ireversibil de personalităţi incerte sau rămase într-o veşnică pubertate. Transformările ulterioare ale acestora ajung să fie dintre cele mai hidoase. Extaziaţi de versurile unui Vivaldi-Vijelie sau Iohan Sebastian Guţă, viermii manelari nu pregetă să ne privească de sus, epatând nevoia să ne deranjeze, să ne distrugă câmpul vizual, auditiv şi locativ, dar, mai ales, pe cel cultural. Voi reveni cu amânunte în speranţa că vom descoperi un anti-virus...
Citeşte >>
Blog Widget by LinkWithin