sâmbătă, 12 septembrie 2009

Uitare


Încerc uitarea,
în mireasma desculţă a toamnei,
a existenţei afectate în vară
de un toc din piersica doamnei,
strivind abanos sarcofag de amor efemer,
străpuns de un acru
atins de eter.

Doresc schimbarea,
în conştiinţa apărată de-un eu,
a privirii, aţintite în van,
printre rânduri de simulacru clişeu,
încrustând epitaf în lacrimi de astru,
atârnând în fleac speranţa
unui sihastru.

Cerşesc adierea,
în patima zorit-a iubirii,
a brizei, atrase în inimi
de un fior pâlpâind al simţirii,
capătând languroasă dorinţă de noul meu dor,
aprins în firav opaiţ,
cuprins de amor.
blog comments powered by Disqus
Blog Widget by LinkWithin