Aştepări nic(i)olaie-ne...

Este prima dată, după mulţi-mulţi ani, când, sper eu, Moş Nic(i)ola(i)e va trece pe la ghetele mele, proaspăt date cu mohon cremos şi un luciu afterşeiv de tip şosetă găurită. Tot negru de fum şi ea, şoseta.

Mă aştept ca Moşu' să fie un pic altfel anul ăsta, şi să-mi aducă o veste bună. Nu numai nuiele şi surcele. Bune şi alea la vreun masaj erotic sau mai puţin, la un grătar de mici, sau la sorcovit timpuriu. Bine, consider eu, că am fost cuminte. Mai ales în ultima vreme, când am luat şi unele decizii importante. Aşă că, aştept o veste, care poate să vină acum, de Ignat, sau de Moşul celălalt, mai mare.

Cu Ignatul aş avea ceva probelme, având în vedere că veştiile care circulă în această perioadă nu sunt tocmai dintre cele mai bune. Mai ales pentru nobilimea de coteţ. Aşa, că, în asentimentul lor, grohăitorilor care nu se simt prea în largul lor sub ameninţarea cuţitului (pardon, eutanasierii) aş marşa pe celelalte sisteme temporale de referinţă.

Ar mai fi însă, o mică chestiune dicutabilă legată de ghetuţe, pardon, ditamai ghetele, care, în cazul în care le pun în faţa uşii, în aşteptarea moşului, dimineaţa, o să mă trezesc cu ele pline. De iubire, de tandreţe şi de alte "mirodenii" din partea celor patru pisicuţe drăgălaşe, pe care gazda mea le are în dotare.

Noapte bună şi să aveţi un Moş bogat!

PS: Nu uitaţi de poezia de duminică seară.