Sunt un jurnalist tembel, naiv, chiar năuc aş spune. Cred în oameni şi în umanitate. Aşa că, dacă vreţi să mă păcăliţi e relativ uşor. Dar nu prea mult, că mă prind...
Aş vrea să uităm un pic de de crize, politici sumbre, de traiani, emili, călini, miniştrii, de guverne pe sprinceană, alianţe de grup mârşave, de ştirile de la ora cinci şi de multe altele şi să ne relaxam aruncând o privire în ograda veseliei viitorului nostru... Să luâm câte ceva din bucuria copiilor.
3 comentarii:
Sunt frumoşi, într-adevăr... Dar dacă stăm şi ne gândim la viitorul acestor copii, mi-e teamă că tabloul e mai mult decât sumbru.
Eu cred că se va reglementa situaţia. Depinde de noi totuşi. :)
Servus!
Ma opresc la aceasta postare a ta si nu comentey la altele, tocmai pentru a mai uita un pic!
Cele bune!
Trimiteți un comentariu