sâmbătă, 25 aprilie 2009

Mânca-ţi-aş criza matale!


La o sindrofie gastronomică şi de vinuri, desfăşurată vineri la Aro, din cadrul evenimentului „Zilele Braşovului, primarul Gerogică Scripcaru a arătat, poate pentru prima dată, că are umor. În sala de mese, edilul s-a proptit în faţa uneia dintre cele mai încărcate mese pline cu cu mezeluri de tot soiul şi cu alte prepearate culinare de te lăsau cu gura apă, exclamând: „Uitaţi criza!”.
Participanţii pe sprânceană ai fiefului PD-L local, îmbrăcaţi la ţol festiv şi aşezaţi strategic la trei mese: eşalonul I, II şi III, s-au întrecut în a „băga la ghiozdan” şi în a îngurgita vinuri de soi. Doar senatorul Staicu nu a ţinut să îşi etaleze garderopa, el venind îmbrăcat ca de pe munte, asociîndu-se mai degraba unui port mai degraba de ziarist pârlit, decât de parlamentar.
Poi dacă aşa arată criza de la noi, măr rog, de la ei, primarele Braşovului a găsit soluţia salvatoare pentru a scăpa de ea. Ar trebui să o mâncăm şi va despărea.

3 comentarii:

Zad spunea...

vroia sa spuna: criza se datoreaza obrazniciei noastre de a fura de la saraci si de la popor pentru a face burta si a muri din cauza colesterolului. Suntem niste nemernici care punem pe masa multe bunatati cand ceilalti mor de foame. Exact asta e criza!

Marius Ola spunea...

JokeBox, foarte bună observaţia

Marius Ola spunea...

Cred că fiecare dintre noi mai are momente de neputinţă. Ne trezim ]n lumea reală, afişând zâmbete fade de complezenţă chiar şi pentru noi înşine. Poate că scrisul nu este decât o încercare de a ne descărca de frustrări, trecuturi, lipsuri încununându-ne uneori de un succes de moment de o împlinire de secundă. Dar care ne face să fim noi? Poate, că ne îndreptăm spre un spiritual perfect solitar. Ca şi naşterea şi moartea. Viaţa o complicăm încercând să fim adevăraţii zoon pliticon, încercând doar să îi mulţumim pe alţii, când de fapt noi nu suntem mulţumiţi de noi înşine. Nu cred aşadar că e vorba de plângăcioşi. Există însă şi exagerări şi poate chiar unii care se plâng. Eu sper că e vorba doar de un aspect al cunoaşterii de sine. Prefer să îmbin realitatea cu visarea, pentru a reuşi să trec peste lupta din lumea reală, a concretului într-un sistem inversat de valori. Toate cele bune.

PS: Te-am adăugat în blogroll. Asta, pentru că îmi plac provocările de pe blogul tau.:)

Blog Widget by LinkWithin