Idilă de-o vară

Nu ştiu ce s-a terminat mai întâi idila mea de-o vară. Probabil că idila. Vara nu am mai văzut-o de-atunci. M-am trezit în toamnă...


Te provoc din cuibul de vise,
Ale nopţilor pline de vară,
Când ne găseam alinare de seară
Şoapte cu tâlcuri precise.

Amintiri ce-altădat` erau printre vise,
Sunt sterpe, uitate în vară,
Nu mai îmi aflu alinare de seară
Fire de sentimente aprinse.

O idilă-n războiul de vise,
Doar atât a rămas peste vară,
Tomnatic, descopăr alinare de seară
Îngeri căzuţi, cu aripi ucise.