Aş fi vrut să nu scriu despre politică în această perioadă de campanie, dar nu m-am putut abţine să nu râd cu lacrimi de crocodil când am aflat cu stupoare că lui Traian Băsescu nu îi place să fie preşedinte şi îşi plânge de milă că e cam nasoală chestiunea chiriei şi întreţinerii la Cotroceni. Asta , în ciuda faptului că facturile nu le suportă el, ci noi, poporul. Bine, râsul nu prea e al meu, iar lacrimile de crocodil nu prea se vâd având în vedere că reptila plânge numai sub apă. Totuşi, Băsescu mai vrea un mandat, chiar dacă nu-i place să fie preşedinte. Hă, hă, hă!... „Deşi nu mi-a plăcut, mai vreau încă un mandat”, a declarat preşedintele Traian Băsescu în acest weekend în faţa mulţimii de simpatizanţi democrat-liberali adunate în Craiova. A spus şi că a avut un mandat greu, în care s-a luptat cu majoritatea nereformistă din Parlament şi cu mogulii media, care l-au atacat constant: „Am avut un mandat greu, în care în momentele dificile am fost în confruntare cu o majoritate parlamentară care nu vrea reformarea ţării, dar am avut putere să trec peste aceste momente, pentru că ştiam că mă pot sprijini şi bizui pe voi, şi pentru acest lucru vă mulţumesc”, a declarat preşedintele.
Chestiune cu pricina mi-a adus aminte de un barman de la crâşmă din Braşov, cu vechi state de plată în ale meseriei, care se plânge mereu de munca grea pe care o duce în folosul clientelei sale, mai ales aia fumăcioasă. Adică, omul, fumător şi el, are ori n-are treabă, se plânge că nu suportă fumul de ţigară, apreciind clienţii care suportă frigul în locul fumului şi purcede ca atare, deschizând uşi şi geamuri şi aere condiţionate, până când le paralizează fălcile muşteriilor din crâşmă.
Cu siguranţă barmanul cu pricina şi-a greşit meseria. I-ar fi şi greu omului ca după 30 de ani de ospătărie şi barmanie să se facă spre exemplu silvicultor, aspect care i-ar conferi o comuniune cu clientul, respectiv natura, cu aerul curat şi, deci, fără fum. I-ar rămâne astfel suficient loc pentru fumurile din cap.
Cam aşa şi cu Băse, care mai vrea un mandat de preşedinte, în ciuda faptului că i se cam face scârbă să meargă la Cotroceni. Cât sacrificiu! “Curat murdar”-ul lui Caragiale s-ar potrivi de minune în acest context, al ipocriziei. Ori Băsescu chiar şi-a greşit cariera.
Fie-vă milă şi daţi ceva de lucru marinarului, până când nu e prea târziu şi dă în icter de atâta preşidenţie. Ceva care să-i placă, totuşi!