Se afișează postările cu eticheta leapsa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta leapsa. Afișați toate postările

luni, 15 februarie 2010

O leapşă... cu Udrea!

Antescript: O să vă întrebaţi de ce titlul conţine Udrea şi de ce am poza madamei de la Guvern aici. Sincer, nu am avut nici o idee despre ce poză să pun şi... de ce nu?... Are chiar legătură cu textul de mai jos

Când să mă manifest şi eu în regula blogging-ului de baltă - cu care, de altfel, se pare că m-am cam acomodat în ultime vreme, netrăgând (doar din mahorcă) prea mari speranţe că voi ajunge vreodată profesionist -, adicătelea îmi făceam rondul cu rost de spicuit printre blogi şi bloage, gândind la o erată neplicticoasă pe seama lipsei mele de activitate la nivel internautic, iaca hodoronc-tronc-pleosc!... Îmi arde Paul una peste faţă cu un dos de leapşă de-mi veni să-mi iau... singur un interviu!

Cică, nu e vina lui, ci a lui Caius, care, apostrofat părinteşte de popa Usca, a ajuns la sentimente mai bune şi întreabă lumea cu ce treabă pe aici...

Bine întrebările sunt minimale şi generale, dar totuşi interesante, aşa cum îi stă bine unei lepşe cu caracter. Înarmat cu dubla mea personalitate, pe a treia lăsând-o undeva la jumătatea facerii, am purces la treabă. Iată ce a ieşit:

Reporter: - Cât din viața personală expui scriind un blog?
Eu: - Poate prea mult pentru ai plictisi pe unii, dar cu certitudine prea puţin faţă de ceea ce aş vrea eu! Asta, legat de scris... Cât despre viaţa personală... aş spune mai degrabă că expun personalitate. Poate şi un pic de sentiment, dintre chichiţele care îmi atrag atenţia şi mă manifestă, în special, dar acest aspect îl las doar să se întrevadă(sic!!!).

Rep.: - Cu ce îți dăunează blogul?
Eu: - Îmi dă oarecare dependenţă, aspect care nu mă caracterizează deloc în ciuda vârstei. Bine, în afară de fumat şi... femei! Îmi place, totuşi, să fiu cât mai independent.

Rep: - Cu ce te ajută blogul?
Eu: - Hmm, să vedem cu ce să încep... Găsesc o sumedenie de idei pe care nu le-aş putea scrie ca ziarist aşa cum le buchisesc pe blog, iar aici, în pagina mea şi ale celor pe care îi citesc - pot să le spun prieteni?... - mă desfăşor în voie şi îmi place al dracului de mult.

Rep: Ce reacții permiți?
Alter-ego-ul meu: - Pe toate. Asta, în cazul în care nu sunt rău-voitoare sau triviale fără inventivitate. Nu-mi plac lucrurile goale, la fel, nici vorbele. O vorbă, deci şi un comentariu, ar trebui să conţină ceva. Fie şi o înjurătură, dacă e bine scrisă şi argumentată... La reacţii virulente sau violente, fie ele şi fizice pot să răspund pe măsură, doar am făcut şi eu ceva sport în viaţa asta a mea... Go... Şah...

Şi ca să nu mă "autoflagelez" doar eu, dau "chinul" mai departe către Deea, care ştiu că se simte un pic neglijată în ultima vreme (de mine... pe blog, să nu-mi iau vreo palmă), dar e o dulce şi nu se supără aşa uşor (cred), Mihaelei, căreia îi datorez nişte scuze şi îi spun că nu am uitat de leapşa ei, peste cascadele de cuvinte ale Adei Rus şi... Elenei Udrea, poate se plictiseşte drăguţa printre picături de ministere şi ne explică de ce are blog şi dependenţa ei faţă de acesta... Nu de alta, dar, celelalte dependenţe şi dependinţe sunt destul de uşor de întrevăzut... :)
Citeşte >>

marți, 26 ianuarie 2010

Vă invit la un vin de blogroll

Şi nu accept absenţe. De fapt...

În contextul în care imaginaţia mea a luat o pauză, mă trezesc cu ditamai Genunchiul Lumii în plexul solar, de-mi sar bojocii pe gură şi alta nu. Flavius mă crede atât de bizar încât să-i accept jocul. Şi, ştiţi ce? Chiar o fac. Aparanta normalitate a mea nu-mi permite să-l refuz.

Aş vrea, în nebunia mea, să uităm un pic de frig, să uităm un pic de patine, să luăm o cană de vin fiert şi să o închinăm acestor oameni minunaţi care ne fac viaţa mai plină de sevă, de viaţă, într-un mediu care nu mai este demult inert, ci ne fericeşte în fiecare zi cu noutăţi, scriituri de excepţie şi de ce nu cu distracţie, concepte, filozofii şi cârcoteli. Toată tevatura aceasta cu descoperirea talentelor şi nominalizarea lor, adică Blog de Blog, mi-a cam dat bătăi de cap. E destul de dificil să cerni atâtea bloguri şi bloage care îmi plac şi ador să le citesc. Fac şi eu o încercare amu`, că doar nu mi se va strica fasonul. Aşadar:

1. Marele premiu - Pentru ca-mi place şi pentru că pentru că de fiecare când o citesc îmi face imaginaţia să zburde sus de tot spre soare şi chiar trăiesc cuvintele ei - pasionala DulceDeea
2. Cel mai bun blogger dintre scriitori - Ioan Usca
3. Cel mai bun scriitor dintre bloggeri - alchimistul cuvintelor, Paul Gabor
4. Blogul cu cel mai mult umor - Leo
5. Cel mai bun critic literar - se întoarce la Flavius
6. Cel mai bun cititor - Iulia Mihai
7. Cel mai bun blogger dintre politicieni - mogulul
8. Cel mai bun politician dintre bloggeri - Adrian Năstase Ion Iliescu
9. Cel mai informat blogger - Felicia Popa
10. Cel mai simpatic blogger/bloggeriţă - Madi
11. Cel mai gustos blog - Cristian Lisandru şi cel al Geaninei
12. Cel mai bun blog al unui ziarist - Călin Hera
13. Cel mai bun blog anti-băsist - Lilick Elena Udrea
14. Cel mai fericit blogger - probabil că Fishilică, după "aventura" de săptămâna asta(PS: numai azi, spre exemplu, va sări de 100 de unici)
15. Blog de criză sau blogger crizat - Athe :)
16. Cel mai artistic blog - Andrei Pavel
17. Cel mai bizar blog - Şu
18. Cel mai bun traducător din română în română (pe baza unui test la care poate participa oricine, blogger sau nu) - Ionuţu
19. Cel mai bun comentator politic - dom` Profesor Teacă
20. Cel mai bun blog de discuţii/dezbateri - nu neapărat despre politică - Zamolxes
21. Premiul Voltaire (Să ne cultivăm grădina) - îmi plac "floricelele" de cuvinte ale Adei Rus
22. Cel mai cunoscut dintre bloggeri - Mircea Badea
23. Cel mai bun blogroll - Andrei
24. Cel mai bun blog de sport - Curier de Fotbal
25. Cel mai schimbător blog - Gabi
26. Cel mai luptător dintre bloguri - Cristian
27. Cel mai bun blog de modă şi/sau vintage - Terra
28. Cel mai activ blogger - Eftimie, când nu îi e lene
29. Cel mai prost blog - nu prea mă interesează subiectul
30. Cel mai bun pamfletar dintre bloggeri - Daily Cotcodac
31. Premiul "Pixelul albastru şi flacăra violetă" - NoBăsescuDay
32. Premiul de popularitate - Teo Negură


PS: Aş fi vrut să fac o categorie pentru toată lumea de la mine din blogroll, dar probabil aş fi stat toată noaptea la link-uit. Aşa că mă opresc aici şi continuu să vă citesc. Promit!

UPDATE: Amu` am aflat de la Lilick, care mi-a atras atenţia că ea şi cu Adrian Năstase sunt în juriu, iar eu în ameţeala mea caracteristică, am omis acest lucru, astfel încât trebuie să găsesc alte două persoane care să îi înlocuiască pe cei doi. No, să vezi distracţie!...
Aşa... L-am înlocuit pe Adrian Năstase cu Ion Iliescu, veşnic tânărul fost-preşedinte fiind de departe un politicin desăvârşit, dar şi bloggăr de ceva timp, iar în locul lui Lilick, am preferat-o pe Elena Udrea la capitolul cel mai bun blog anti-băsist, pe princiupiul femeia te urcă, femeia te coboară, ea fiind singura care îl poate da jos pe Băsescu (există şi o explicaţie la chestiunea asta. Despre acest lucru şi despre cum am fost invadat eu de neo-comunişti cam învechiţi, merită să aloc timp şi spaţiu într-un alt material. Nu de alta, dar nu vreau nici să pângăresc inetenţiile bune ale lui Flavius şi nici să se interpreteze că pamfletez.. Sunt absolut serios. Acum... :D)

UPDATE 2: Ar mai fi o poveste, fiind vorba de un concurs, eu am schimbat un pic regulile jocului şi am adăugat cu de la sine putere două link-uri, inventând două cattegorii, aşa că îi voi trece separat de concursul tot în aceiaşi postare aici, modificând practic prima parte a articolului: 
33. Cel mai sportiv blogger - Adrian Bărbat
34. Cel mai bun fotograf -  Andrei Paul şi Silviu
Am zis, am zis, na!
Citeşte >>

duminică, 17 ianuarie 2010

La muncă nu la întins... leapşa!


Mai bine mai târziu decât niciodată, voi da curs unei lepşe susţinute şi dăruite spre mine de către Cristian şi Terra.
1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Nici una nici alta, reţin numărul paginilor. Deocamdată...
2.Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă “da” care a fost aceasta?
Da. Ernesto Sabato: “Abaddon, Exterminaotrul”, acu vreun an sau doi.
3.Citiţi în baie?
Normal, pe “tron” se face culturalizarea
4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi dacă “da” care ar fi fost aceasta?
Fac demersurile să public un volum de versuri şi am început un roman.
5.Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Scumpe şi foarte scumpe. Parcă ar fi editate pentru miliardarii de carton!
6.Care este cartea preferată?
“Statele Lunii, statele Soarelui” – Cyrano de Bergerac
7.Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
Da. Spre exemplu, recent am recitit “Adam şi Eva”, de Rebreanu .
8.Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
În general sunt morţi, iar o întâlnire cu aceştia ar necesita destul de mult efort, dar apreciez şi cărţi cu autori contemporani.
Habar nu am ce le-aş spune, probabil că îmi va trece ceva prin cap când mă întâlnesc cu ei.
9.Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Da, uneori, cu prietenii.
10.Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
Titlul, recomandările, autorul...
11.Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?
Nu aş obliga pe nimeni să citească, dar ar fi de preferat ca cineva să înţeleagă din ceea ce citeşte.
12.Care este locul preferat pentru lectură?
Acasă, în pat
13.Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
După două-trei fraze nu mai aud nici musca. Aşa că mi-e indiferent.
14.Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Da, inclusiv pe bloguri.
15.Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Şi de unele şi de altele. Cam tot ce îmi pică în mână şi în funcţie de timpul pe care îl am la dispoziţie.
16.O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
O carte este pentru mine ca o femeie misterioasă pe care vreau să o descopăr.

Dau leapşa mai departe către prietenii din blogrol, care binevoiesc să o primească...
Citeşte >>

duminică, 6 decembrie 2009

Sunt inadaptat politico-social

Am primit o leapşă cu iz politic de la Alphadog. Să îmi stabilesc poziţia pe tabla ideologiilor politico-sociale, conform testului acesta.


Mi-a cam ieşit cam acelaşi lucru ca şi lui Alfa, adică sunt un degenerat libertarian de centru cu înclinaţii pe râna dreaptă, aspect care mă pune în postura că nu prea am ce căuta în ţara asta şi nici nu ar trebui să am dreptul să votez. Motivul e foarte simplu, dogmele politice ale celor care au concurat la scrutinul electoral de azi sunt pe alt pătrăţel. Dar, ce mai contează un pătrăţel în ziua de azi? E zero barat, în România. Postez totuşi din pătrăţenul meu de net şi predau şatafeta (leapşa) tuturor curioşilor care vor să afle pe ce scală politic-o socială se află. Asta, dacă nu ştiau deja:)
Citeşte >>

marți, 27 octombrie 2009

Eu votez pantera, Roz-Pantera!

Am preluat o leapşa de la Anne, legată de un vot pe care îl voi da cu plăcere personajului politic cel mai candidat dintre toţi. Am avut de ales dintre personaje nu glumă. Duffy Duck, Bugs Bunny şi Mickey Mouse mi-au zâmbit anacronic în speranţa votului meu. Dar eu... Nu, nu şi nu! Asta, având în vedere că o mare parte din culoarea blogului meu bate într-un relativ roz. Chiar nu ştiam ce îi lipseşte din peisaj. Un candidat pe măsură - Pantera Roz.


Votaţi pantera, e roz! Şi are şi probleme de adaptabilitate. Cel puţin personajul pe care îl ştiu eu. În rest e candidatul ideal din popor. Cu aceeaşi lipsă de adaptabilitate! Măcar are umor şi nu-i plac glumele ei pentru că pică singură în ele.:)

Dau leapşa mai departe pentru cei de la mine din blogroll care susţin o candidatură serioasă la preşedinţie:)
Citeşte >>

miercuri, 7 octombrie 2009

Leapşa Cetăţeanului!

Am primit leapşa din partea Cetăţeanului turementat, de ce i-aş vota pe următorii:
Pe Băsescu l-aş vota doar dacă sunt sigur că apoi că pleacă pe o insulă pustie cu un vas din Flotă
De ce: pentru că sunt curios cu care navă va ajunge acolo...
Pe Geoană l-aş vota în scopuri caritabile
De ce: poate dă şi el o bere după aia!
Pe Oprescu l-as vota doar în turul 2, doar contra lui Geoană.
De ce: nu-mi stă în fire să fac lucruri caritabile, iar o bere aş bea mai degrabă cu Oprescu.
Pe Antonescu îl voi vota oricum, chiar dacă are ochi albaştri.
De ce: pentru că altul mai bun nu e şi este o alternativă la dictatura lui Băsescu. Poate şi el să dea o bere...

Dau leapşa mai departe către toţi bloggerii din sat, adică ăia de pe lista mea cu bloguri.
Citeşte >>

joi, 1 octombrie 2009

Muzică, azi e ziua ta!


Am primit o leapşă de la Cetăţeanu`, pe care o onorez cu mult plăcere, fiind un meloman împătimit. Muzica, ne unge pe suflet. Azi e ziua ei! La mulţi ani, muzică!

Arcuş de vioară

Coboară amurgul peste timpuri,
aud doar voci de amintire,
în efemere gânduri...
Vibrează-n iubire
în praguri de seară,
măiestre acorduri
de cânt,
ce înalţă spre ceruri,
printre stele de sfânt,
arcuş de vioară.
Iar timpul se-opreşte,
gândul se pierde,
o daltă perfectă ciopleşte
în suflet, să mă dezmierde,
acord de vioară,
în praguri de seară...



Dau leapşa mai departe către: Dulcedeea, Cristian Lisandru , Andrei Pavel, , Flavius Obeadă şi al lui Genunchi al Lumii, Gabi, şi cui îi mai place muzica...
Citeşte >>

joi, 17 septembrie 2009

Also Sprah Zamolxis, aşa îngaim şi eu!

Vizitează-mi patria, limba romgleză!
Am preluat şi eu leapşa zamolxisiană, luată-n primire de la Florin Puşcaş. Asta, pentru că mi s-a părut interesantă... Partea cu răspunsurile mele nu prea, dar măcar am încercat...:)

1. Când ţi s-a-ntâmplat ca lecţiile învăţate de la cei vechi să contribuie la succesul tau?

Probabil că de mai multe ori în viaţă. Şi de la mulţi. Dar se pare că nu le-am învăţat destul de temeinic, astfel încât succesul să persiste... Aş spune că aş avea ce învăţa de la bunicul. Care deţinea vreo 3 măcelării şi o moară. Avea şi Buick. Şi asta prin anii `40. Aspect care nu prea l-a ajutat când a fost surprins într-o explozie întârziată a unei bombe ruseşti în timp ce se afla în moară, prin `45.
Eu, amu, sunt un ziarist pârlit, rămas şomer din cauza unor conjuncturi pe care mi se par inefabile încă, dar care o să le dumiresc pe parcurs. Astfel că mi-ar rămâne doar să fac ce zicea Lenin: „Învăţaţi! Învăţaţi! Învăţaţi!”. Asta pentru a reuşi să am cât de cât succes. Probabil că voi sfârşi şi eu într-o explozie ca şi bunicu`... A capului, cel mai probabil, de nervi, dacă nu reuşesc să mişc ceva, repede, din urechi. Ori cel puţin un infarct. Eu sper să nu.

2. Dacă ai putea invita un mare clasic la cină, cine ar fi şi de ce?

Arhimede, cred că aş putea să-i ating cercurile aurei sale de geniu, fără să îl împung cu suliţele până la moarte. Aş mânca nişte slană cu ceapă la suliţă, pe plajă, la lumina lunii pline şi am contempla matematică, amintindu-i că am fost cândva un învăţăcel bun în liceu şi facultate. Adică să mă dau mare olimpian, ce am fost. Iar el mi-ar spune că sunt prost, că m-a lăsat să îi ating cercurile, iar eu m-am apucat de presă. Deh, frustrările de moment!

3. Cine-i cea mai influentă persoana în viaţa ta?

Cred că eu... Toţi... care se perindă prin viaţa mea. Puţin câte puţin mă las înfluenţat de tot ce este aiurea. Cea mai năstruşnică şi mai dăunătoare idee mi se pare nemaipomenită atunci când îmi este propusă. De multe ori trec la practică, abia apoi dându-mi seama de consecinţe. Sigur sunt cam tembel şi imatur. Totuşi, cea mai influentă persoana din viaţa mea a murit. A fost tata, care m-a învăţat cinstea şi onoarea. Aspect care nu prea îmi foloseşte în Românica de azi.

4. Care-i ambiţia ta secretă?

Am mai multe, dar secretul rămâne secret. Una aş putea totuşi să o divulg. Autoironia. Aş vrea să o am tot timpul cu mine. M-a scăpat de multe belele. Se spune că este o formă de geniu. Probabil, însă, eu aş spune doar că mă ajută.

5. Preţul gloriei?

Înlocuirea celulelor nervoase cu celule gliale. Hmm! Dacă ar trebui să mor pentru glorie, cred că m-aş gândi mai mult să rămân un anomin, dar în viaţă. Pentru o idee, însă, aş merge până în pânzele albe.

6. Greci sau Romani?

Grecii, clar! Nu de alta, dar, romanii beţivi, împreună cu mai beţivii daci (nu degeaba mureau ei cu zămbetul pe buze), pentru care le-au trebuit primilor vreo 2 războaie să-i cucerească(?) pe ultimii pomeniţi, fiind vorba doar de nişte triburi amărâte, au făcut ca pământul asta, cu roade, cu relief, cu frumuseţi să devină populat. Puteau să-l lase păstreze doar pentru turism. Aşa nu mai ajungea “Land of choice”, ci putea concura pe bune cu alte regiuni renumite ale lumii. Şi nu la infrastructură mă refer...

Dau leapşa mai departe la blogării de pe la mine din listă şi care nu au mai avut-o. Leapşa, bineînţeles.
Citeşte >>
Blog Widget by LinkWithin